miercuri, 19 septembrie 2018
Griro si fluturele alb de varză
Griro a prins un fluture de varză
În palmele sale mari și moi
Și-a dat părul din ochi și l-a mușcat
De o aripă
Iar aripa ca zahărul i s-a topit în gură
Atât a fost cununia celor doi
Între pereți de sticlă și-a ascuns logodnica
Lepidopteră
Apoi a fugit rănind pământul
Să se joace cu alte jivine
Până când fluturele său
A murit înecat în lacrimi ca roua
Nimeni nu a știut de el
Griro l-a aruncat între flori
Și-apoi a plâns o lacrimă sărată
Care le-a ruginit rădăcina
În colț, departe de trotuar.
290195
Ce face un far când și-a pierdut
Singurul vapor?
În undele sale stă singur
În raze ascuțite nu pare să nimerească
Niciun catarg
E în ruină un far
Sunt aproape sigur
Că era cel mai frumos vapor văzut vreodată
Și se iubeau nestatornic
Din vina valurilor.
Câtă violență
Poate să existe între două puncte
De pe paralele diferite
Parcă se iubesc doar că să aibă
Motiv să suprime tristețea galbenă
De peste zi
Parcă se lovesc doar că să alunge
Tragica realizare că sunt mâncate de rugină,
Și cel mai frumos vapor are șobolanii săi, Dar ce face un far fără singurul său vapor?
Și cel mai frumos vapor are șobolanii săi, Dar ce face un far fără singurul său vapor?
Peron motor
Bine că avem lumini pe poduri
Ca să văd în fața
Cui mă aflu
Cine mă sărută
Poate e cometă
Sau un fascicul de lumină
Care a scăpat din oraș
Și acum dansează pe pasarelă
Poate eu pe mine mă cuprind
Îmi iau cu unghiile o pleoapă
O ridic iar ochii îmi sunt dispăruți
Încă lipiți probabil
De un tren care a plecat
Sau a venit cu întârziere
Mulțumesc CFR
Abonați-vă la:
Postări (Atom)