Ploaia a scos toti melcii pe strada iar noaptea s-a asigurat ca ii tine bine camuflati ca eu sa ma uit atenta sa nu calc pe vreunul.Asfaltul ud, si melc la stanga,melc la dreapta, melc in fata,melci pe cer.Pe fiecare felinar defect cate o usita de metal nedeschisa vreodata.Ma gandeam daca tot ghicesc vrajitoarele in cafea,bobi,oase,carti si palmi, de ce nu mi-ar ghici si mie in melci? Cum ar fi chemand-o pe vrajitoarea care ghiceste in melci? Mai ales in care melc sa imi fi ghicit? 

Mai intai trebuia sa fie unul nordic,luat de la marginea trotuarului si care sa aiba neaparat ochii mici.Apoi ar fi trebuit sa imi infrang scarba de a-l ridica in mana si de a-l duce la vrajitoare,ca mai apoi probabil sa aflu ca ori ma paste o boala grea,ori o moarte,ori o sa am un viitor minunat aflat sub semnul zodiei care triumfa si financiar,si sentimental si care se mai afla si in casa sanatatii tot anul.Dar cunoscandu-mi din horoscop norocul am decis ca nu e pentru mine nicio practica a magiei albe in care sa invalui un adevar aflat la o intrebare distanta.

Era o seara prea trista,din ploaia care revenea in cadente calde si pana la absenta fricii pe care o resimteam de obicei cand ma intorceam noaptea printre strazi acasa.Nu simteam frica, nici cea mai mica urma.Era o pacla,o simteam din stomac pana in creier si in buricele degetelor pe care le impungeam cu unghiile inconstient.Imi trosneam degetele in mers, ma intindeam si imi puneam mainile la ceafa apoi imi deschideam narile si simteam tot mirosul de praf incins si ud.Daca mi-as fi deschis gura aveam impresia ca mi-ar fi iesit ca un abur dens pacla din corp,apoi ar fi zburat spre cer si ar fi acoperit imprejurimile.Atata ceata dulce.