"Bienvenida a la muerte"
Îmi bate în lemn vidma
Mă prinde de mâna şi
Mă aruncă în găvanele-i negre...
Am regrete,pasăre,
Mai seci ca nisipurile Victoriei
După ce vocea ta a încetat
În ecoul cenuşă.
Închin rugăciuni în limbi marine
Dar apele din lipsa de ochi ale morţii
Nu mă acoperă când mă înec
Cum ar fi putut braţele tale
Şi genele tale.
E sus,mai văd vitraliul lumii
Şi tu pe o creangă de nuc
Mă urmăreşti cu ochii mici..
Sunt eu, pasăre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu